Понедельник, 19 ноября 2018 г.
  • EUR: 19.39
  • USD: 17.11
  • RUB: 0.26
  • UAH: 0.62
Кишинев: 3/1 ° Завтра: 1/-1 °
Politica | Social si cultura | Economie si finante | Sport | Infractiuni | Externe | 
MOLDNEWS TV | 
Galerie video | Galerie foto


Judecătorii miliardului furat//Magistratul Catană, cu proprietăți de milioane

10:12 2017-07-13

Класс!



Datorii de sute de milioane de lei ale unor agenți economici care au contractat pe parcursul anilor 2010-2013 credite de la Banca de Economii, Banca Socială și Unibank riscă să nu fie recuperate niciodată din cauza unor hotărâri judecătorești prin care fie sunt anulate contractele de împrumut, fie este legalizată lichidarea acestor companii cu transferarea activelor spre zone off-shore.

Deși cunosc despre astfel de cazuri, procurorii nu au inițiat deocamdată niciun dosar penal privind implicarea judecătorilor în scheme de eschivare a unor companii de la restituirea creditelor contractate de la cele trei bănci aflate în proces de lichidare, arată o investigație, realizată de anticoruptie.md.

Potrivit Procuraturii Anticorupție, în prezent, numai Banca de Economii are înaintate în judecată acțiuni civile în valoare de circa 13,5 miliarde de lei. Cele mai multe dintre aceste dosare au fost examinate de aceiași magistrați, vizaţi în mai multe scandaluri mediatice.

Două ordonanțe, un off-shore și 95 de milioane

Alte 4,6 milioane de euro, echivalentul a circa 95 de milioane de lei, Banca de Economii i-a pierdut în instanță în baza a două ordonanțe judecătorești prin care s-a dispus transferarea banilor către o companie off-shore din Panama, Intersoft Unversal AG. Aceste sume erau datorate băncii de către firmele TI-Bind SRL și Alit SRL. Deși aparent companiile nu au nicio legătură între ele, schema prin care acestea au contractat credite de la BEM și apoi au transferat banii în off-shore, cu ajutorul judecătorilor, este identică.

În perioada august 2010 – noiembrie 2012, TI-Bind SRL și Alit SRL au împrumutat de la bancă 2,4 milioane de euro și, respectiv, 2,2 milioane de euro. În mod misterios, cele două firme au mers în aceeași zi la bancă pentru a cere semnarea unor acorduri adiționale. Tot în aceeași perioadă, în iunie 2013, reprezentatul Intersoft Universal AG s-a adresat în judecată cerând recuperarea unor pretinse datorii de la cele două companii. Cererile au fost depuse în instanțe diferite, iar judecătorii au semnat ordonanțe de satisfacere a pretențiilor off-shorului la distanța de o lună una de la alta.

În cazul TI-Bind, ordonanța prin care s-a permis transmiterea tuturor bunurilor firmei, inclusiv a celor gajate la BEM, pare să fi fost adoptată de magistrata Judecătoriei Râșcani, Aliona Miron, pe data de 26 iunie 2013.

În cazul Alit SRL, ordonanța aparține magistratei Angela Catană de la Judecătoria Centru, și a fost emisă pe data de 17 iulie 2013. Deși apar înregistrate în baza de date a hotărârilor judecătorești, în locul încheierilor pe aceste dosare se deschid foi curate.

Aceiași magistrați, aceeași schemă

Cu ordonanțele la mână, Intersoft Universal AG s-a adresat către companii care, în aceeași zi, 17 decembrie 2013, au încheiat cu off-shorul din Panama tranzacții de împăcare și i-au transferat toate bunurile, rămânând falite.

Catană și Miron nu sunt singurii magistrați implicați în aceste cazuri. Pe 17 iulie 2017, în aceeași zi în care judecătoarea Catană semna ordonanța de recuperare a datoriilor Alit SRL în favoarea Intersoft Universal AG, magistratul Anatolie Minciună, a adoptat o încheiere judecătorească prin care a scos de sub sechestru bunurile Alit SRL gajate la BEM, lăsând undă verde firmei pentru a intra în posesia acestora.

Reprezentanții BEM insistă până în prezent în instanțele de judecată să își recupereze banii împrumutați celor două companii.

În cazul Alit SRL, în 2015, Curtea de Apel Chișinău, în persoana aceleiași judecătoare Ludmila Popova, menționată la începutul acestei investigații, a respins pretențiile băncii de anulare a tranzacției de împăcare din decembrie 2013, iar CSJ a anulat hotărârea de judecată, stabilind că instanţa în mod neclar şi arbitrar a respins acțiunea înaintată de BEM și a trimis dosarul la rejudecare la Curtea de Apel în alt complet de judecată.

În cazul TI-Bind, există deja o hotărâre definită și irevocabilă de anulare a ordonanței judecătoarei de la Râșcani și de restituire a bunurilor transmise companiei off-shore, dar executarea deciziei deocamdată nu este posibilă.

„Păcatele” judecătoarei Catană

Judecătoarea Angela Catană nu este la prima decizie scandaloasă. În 2011, magistrata a fost pedepsită de către Colegiul disciplinar al Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) cu mustrare aspră, pentru „aplicarea abuzivă a legii” şi pentru „abateri cu vădită părtinitate”, pentru amnistierea unui violator. Un an mai târziu, în august 2012, Catană a fost acuzată de Primăria Chişinău că a adoptat o hotărâre prin care a deposedat municipalitatea de 20 de loturi de teren. Judecătoarea a dispus înregistrarea dreptului de proprietate asupra terenurilor cu suprafața totală de mai multe hectare, aflate în toate sectoarele Capitalei, pe nunele a trei agenţi economici, în temeiul proceselor-verbale ale unei licitaţii funciare, care în realitate nu s-a desfăşurat. Primăria Chişinău, proprietara bunurilor imobile, nici nu a fost citată ca parte în procesul de judecată. Pentru această decizie, Catană a fost din nou sancţionată cu mustrare aspră.

Judecătoarea Angela Catană dispune de proprietăți care valorează milioane de lei. Este vorba despre patru apartamente, două case și mai multe terenuri pentru construcție, dar și terenuri agricole.

Contactată telefonic, judecătoarea Angela Catană ne-a comunicat că își amintește de acea ordonanță pentru că a fost urmată de un control de la CNA. „Ceva s-a verificat. BEM nu a fost parte în proces. Țin minte că a participat avocatul Victor Panțâru și încă un avocat, nu îmi amintesc numele acestuia. Ulterior Panțâru mi-a spus că CNA nu a descoperit ilegalități în legătură cu acea tranzacție. Mai multe nu cunosc”, a spus Catană.